10 piese necomerciale (VII)

De data asta n-o să mai detaliez prea mult despre artiști/producători DJ-i, cu excepția celor despre care nu am mai scris până acum (dacă vă place „playlist-ul” de mai jos, vă recomand și episoadele I-VI), pentru a vă distrage cât mai puțin atenția de la muzică și, nu în ultimul rând, pentru că sunt alții (specialiști in adevăratul sens al cuvântului) care fac recenzii de sute de ori mai bune decât ale mele.

Ca de fiecare dată, înainte de a începe să ascultați piesele, vă recomand cât se poate de călduros să treceți calculatorul fie pe un sistem audio de calitate bună (de preferat, pentru ultimele piese, ar fi să redea bass-ul la o fidelitate și un volum foarte mari), fie printr-o perche de căști de cea mai înaltă fidelitate (recomand cele supra-auriculare, cu izolarea zgomotului de fundal). Altfel, pierdeți toată frumusețea muzicii și veți considera că v-ați pierdut timpul ascultând cele 10 piese.

O să încerc să respect „regula nescrisă” a DJ-ing-ului (ca și cum aș fi și eu unul🙂 ) și voi merge pe un crescendo al ritmului pe melodiile alese. Așadar, încep cu Tricky și o piesă de pe proaspătul album, False Idols.

Nu cred că l-am inclus pe britanic în vreuna din seriile de până acum, dar găsesc oarecum redundant să vorbesc despre el. La fel ca Massive Attack sau Portishead (toate cele 3 entități muzicale – 2 grupuri și un artist- s-au lansat cam în același timp, au colaborat între ei, aparțin aceluiași curent muzical – trip hop – și provin din aceeași zonă a Angliei, Bristol), are un stil aparte, cu totul diferit de orice înseamnă mainstream și continuă să facă muzică absolut sublimă, într-o perioadă în care (synth-) pop-ul sau genurile electronice agresive (bass, dubstep, fownbeat etc.) sunt „la putere”. După A Ruff Guide (album pe care încă-l mai am pe CD original, de la iubitul meu frate mai mare), recunosc că nu am mai căutat muzică de-a lui și habar n-aveam dacă mai există ca artist. Dar iată că youtube și facebook, spaima tuturor necunoscătorilor, sunt bune la ceva (sic).

Piesa de mai jos este cea care mi-a atras cel mai mult atenția de pe întreg albumul. Vă recomand să-l ascultați pe tot și, dacă vă place, să-l cumpărați. Același lucru îl voi face și eu.

Mai poposesc puțin în zona liniștită a muzicii cu un trio format din puștani foarte talentați (din nou, britanici). Mai cu seamă, DJ-ul lor (Jamie XX) aș putea spune că este un „clasic în devenire”. Am scris despre ei în episodul VI, nu mai revin.

Au câteva cover-uri splendide, iar mie unul cel mai mult îmi place cel al piesei Finally (originalul aparține trupei Kings Of Tomorrow)

Deviez puțin spre folk(american)-pop-electronic, cu unul din cei mai experimentaliști producători americani, Beck. Acum câțiva ani (cred că prin 2008) scriam (da, tot în blog-ul de față) de albumul Modern Guilt și schimbarea de direcție față de Mellow Gold și Loser, (piesă care, pentru mine, este un fel de echivalent al Don’t Worry, a lui Bobby McFerrin – îmi dă aceeași stare de bună dispoziție). Iată, acum, o continuare a acelei direcții prin single-ul (care NU va fi inclus pe cele 2 albume noi anunțate pentru anul în curs) Defriended: muzicuță, tobe, sintetizator. Fabulos!

Cel pe care îmi place să-l numesc „Maestrul” (chiar este!) a revenit anul acesta, cu un remix al piesei lui London Grammar (o nouă capodoperă). El însuși nu a produs nimic, fiindcă s-a dedicat mai mult casei sale de discuri, Sunday Music, sub care Johannes Brecht a scos un album, de pe care au fost promovate piesele Hola și People. Nu putea fi vorba de altcineva decât de Henrik Schwarz, acest geniu al muzicii și pe care, personal, îl consider unul din cei mai buni DJ-i, alături de Trentemöller.

Mai jos, remix-ul menționat și piesa Hola a lui Johannes Brecht (genul de piesă pe care o poți asculta pe repeat și ai impresia că este un mix continuu).

Dacă am ajuns în zona ceva mai eclectică a muzicii electronice (techno, mai exact), îl menționez aici pe un alt german, cu numele de scenă Kangding Ray.

Numele s-ar putea să nu vă spună multe, nici mie nu mi-a spus – nici label-urile cu care a colaborat (Raster-Noton sau Stroboscopic Artefacts). Am dat de el pur întâmplător (iată, din nou, avantajele internet-ului) și am reținut o piesă care mi-a plăcut mult. Se numește OR. Dacă vă place, ascultați și mix-ul lui din Boiler Room Berlin (există canal de youtube Boiler Room TV)

Ca să scriu despre DJ Shadow, ar însemna să-i dedic un articol exclusiv lui și tot n-ar fi de ajuns. Este un producător desăvârșit, un artist în adevăratul sens al cuvântului, un personaj care a dus muzica la un alt nivel. Albumul său Endtroducing rămâne unul de referință în istoria muzicii. Dacă nu ați auzit de DJ Shadow, sunt mari șanse să vă aflați pe un blog care nu vi se adresează.

James Lavelle, partenerul lui DJ Shadow (și fondatorul grupului) în UNKLE (între 1997 și 1999) a inclus pe mix-ul său Global Underground (GU023  Barcelona) o capodoperă a acestuia, intitulată Mongrel… Meets His Maker. Începutul reprezintă, după mine, unul din cele mai impresionante crescendo-uri din muzica electronică, este ceva ce numai Shadow ar fi putut să facă. Iar restul piesei se completează perfect cu sunete de pian împrăștiate „asimetric”.

Pentru următoarea piesă mi-a fost cel mai greu să „fac selecția”. Este vorba de un duo (din nou!) britanic, de această dată din Leeds. Pe numele lor (nu știu dacă sunt cele reale) Jack Sparrow și Ruckspin, cei doi formează Author și se declară (pe pagina lor oficială de facebook) promotori ai genului Dubstep. Nu-mi place în mod deosebit să clasific artiștii după anumite genuri, iar în cazul de față n-aș numi neapărat Dubstep ceea ce produc cei doi. Și dacă este, este destul de departe de dubstep-ul „mainstream”, cei doi preferând beat-urile mai lente și plasarea de instrumente (și instrumentiști) pe piesele lor. Pentru că am început să urmăresc tot mai des amestecurile de muzică electronică cu cea instrumnetală, tot din ultima categorie am ales să facă parte și piesa pe care am inclus-o aici: Green & Blue (feat. Ben Glass).

Când i-am descoperit anul trecut pe soundcloud, nu exista nimic despre ei pe internet. Între timp, au devenit ceva mai cunoscuți și chiar au semnat cu Tectonic Records, label-ul lui Pinch.

De Addison Groove am tot auzit și am văzut mix-uri de-ale sale listate pe diverse platforme de muzică (RBMA Radio, boiler room tv, fact magazine etc.). Abia recent l-am ascultat și am descoperit și o piesă bună, It’ Got Me.

Căutând mai multe informații despre el, am descoperit că albumele sale au fost scoase sub label-urile celor de la Modeselektor, 50 Weapons și Monkeytown Records.

Poate vă este cunoscut pentru LP-ul/maxi single-ul ce cuprinde piesele Cactus și Porcupine. Sau poate Hessle Audio vă spune ceva – este label-ul (aparținând Pearson Sound/Ramadanman și Ben UFO) sub care a scos cele două piese și din care face parte și cel mai prolific (zic eu) producător român de muzică electronică, Cosmin TRG.

Sau poate nu vă este deloc cunoscut.🙂 El este Objekt, producător german de muzică electronică (ceva mai greu de „digerat”, după cum veți observa), face parte din generația ceva mai nouă (alături de Pariah, cu o abordare asemănătoare asupra sunetelor muzicale) și vine cu cea mai dură piesă din selecția de astăzi, un remix al piesei lui Sbtrkt (un alt producător bun, mă gândesc să-l includ și pe el într-un articol viitor), Wildfire.

În fine, dacă v-a plăcut selecția de azi, spuneți-mi, ca să-mi dau seama de utilitatea unui viitor articol cu piese necomerciale. Dacă nu v-a plăcut, spuneți-mi ce și de ce nu v-a plăcut, poate dăm naștere unei discuții mai ample.🙂

După cum puteți vedea, nu fac publicitate pe acest blog, deci motivul pentru care vă îndemn să comentați nu este pentru a aduce trafic, ci pentru a crea discuții.

This entry was posted in muzică and tagged , , , , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

2 Responses to 10 piese necomerciale (VII)

  1. florilegium says:

    Faine linkuri, le aștept pe următoarele🙂

  2. Vladi Martinus says:

    pai vezi ca mai sunt 6 “episoade” cu piese necomerciale, le gasesti in categoria “muzica”🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s