“Clientul este rege”… sau nu?!

Am ajuns la concluzia ca mi s-au intamplat si am vazut prea multe, de aproximativ o luna, de cand stau in Bucuresti, ca sa nu pun o noua sectiune pe blog dedicata acestui fenomen, numit “Bucuresti”.

Mama mea are o vorba, atunci cand descrie Bucurestiul: “Aici e un spectacol continuu. Totul este sa stii sa privesti cu detasare ceea ce se intampla in jurul tau, si sa te distrezi, nu sa te enervezi”. I-am spus ca, intr-adevar, asa este. Dar nu poti sa nu te enervezi cand esti chiar tu prins in “spectacolul” asta, asa cum am patit-o eu cu cateva zile in urma…

Eram intr-unul din supermarket-urile Primavara (nu are importanta unde este plasat cel in care am intrat eu- voi spune doar ca se afla in cadrul unui mall, ca sa va puteti imagina locul in care se desfasoara actiunea) in cautarea unui “super-glue” (alt brand care a ajuns sa denumeasca, de fapt, un anume tip de produs). Ma plimb prin magazin, ma uit pe rafturi, nimic… intreb o vanzatoare daca au asa ceva in magazin si imi spune sa incerc “3 raioane mai incolo”. Bun… incerc pe raionul respectiv, ma tot uit, nimic… Intreb alta vanzatoare, care imi spune sa incerc pe raionul de menaj. Ma mai plimb si pe acolo o vreme si, in final, gasesc si produsul pe care-l cautam. Merg la casa, platesc… pana aici, totul normal.

Partea interesanta a lucrurilor avea sa inceapa in momentul in care am iesit din magazin. In fata mea apare un individ pe la 23-26 de ani, imbracat in blugi si un tricou “polo”.”Se poate un control?” Ma uit nedumerit la el, gandindu-ma ca poate face vreo cercetare de piata si vrea sa stie ce am cumparat. Il intreb, totusi:

– Control, in ce sens?

– Pai sa va perchezitionez, sa vad ce ati cumparat.

– (aproape pufnind in ras) Cum adica sa ma perchezitionezi? Ca ce chestie?

– Eu sunt agent de paza aici, la supermarket

– Nu zau! Poate imi arati si o legitimatie, ca a agent de paza sigur nu arati.

– Nu pot sa va arat legitimatia, ca sunt sub acoperire.

– (Razand) Agent de paza sub acoperire… nu ai legitmatia le tine… cum vine asta?

– Pai ca sa nu ma observe cei care intra in magazin si vor sa fure.

– Vrei sa spui ca eu am furat ceva din magazin?

– Pai v-ati plimbat cam mult printre raioane.

– Atunci poate imi confirma cineva din supermarket ca esti agentul de paza de aici.

Intreaba pe una din vanzatoare, care confirma ca este agentul de paza al supermarket-ului.

– Acum, imi dati voie sa va perchezitionez, sa vad ce aveti in buzunare?

– Nici nu ma gandesc. In afara de politie, nu are nimeni dreptul sa ma perchezitioneze.

– (pe un ton zeflemitor) Da? Unde scrie?

– In lege. Citeste si ai sa vezi.

– Bine, atunci aratati-mi ce aveti in buzunare.

Scot chei, telefon, portofel… si- spre marea lui satisfactie- aveam intr-unul din buzunare un ambalaj de la un croissant cumparat cu o zi inainte de pe peron, in gara din Brasov.

– Aha! Ia sa vedem! Mi-l ia din mana, il desface, si se uita la el.

– L-ai luat ca sa-l arunci tu la gunoi, sau care-i treaba?

– Cum adica sa-l arunc la gunoi?!! Asta e furat de aici!

– Vezi-ti de vreo treaba, omule, asta e cumparat ieri si, ca sa nu arunc ambalajul pe jos (n.r. sau pe geamul compartimentului- cosul de gunoi era plin), l-am bagat in buzunar.

– Bine, atunci haideti cu mine in spate.

Vine si colegul sau, care arata cam la fel ca el, si- tupeu dat naibii- dau sa ma ia de brat sa ma duca in spate.

– Luati, ma, mana de pe mine, ca nu vin nicaieri.

Incearca sa-mi explice ca nu e cazul sa vada si ceilalti clienti ce se intampla si sa nu facem scandal.

– Chiar nu-mi pasa ca vad ceilalti clienti. De pe partea mea, cu atat mai bine, ca sa vada cum va tratati voi clientii.

– Bine, atunci ne uitam pe camerele de supraveghere.

Vorbeste cu cineva prin walkie-talkie si ii spune sa se uite pe camere “la baiatul cu sapca rosie”. Cred ca am stat cel putin un sfert de ora pana sa observe persoana respectiva daca am furat croissantul sau nu. Intre timp, am incercat sa-i explic ca ar trebui sa aiba grija cum se comporta cu clientii si ca eu, unul, in mod sigur nu o sa mai cumpar niciodata de la supermarket-ul Primavara. La care el imi spune- ca si cum ar fi fost directorul de vanzari sau managerul magazinului- “avem destui clienti, nu-i problema”.

Satul de asteptat pana se verifica pe camera (intre timp apare si legitimatia, adusa de colegul sau- pe ea scria “Liviu Dumitru- Agent paza”) ii explic ca am si altceva mai bun de facut, nu sa astept pana se uita ei pe camera, si daca chiar vor, o sa fiu baiat de treaba si o sa le dau datele mele de pe buletin- daca se vede pe camere ca am furat ceva, contacteaza politia si voi fi prins.

Ca sa-mi arate cat de smecher este el ca m-a prins furand, incepe sa o dea pe vorbe si ton de Bucuresti:

– Da’ ce, ne apucam acum de trimis poze prin posta?

– Bai omule, ce posta? Ce vorbesti acolo? Iti dau datele si chemi politia daca se dovedeste ca eu am fost. E chiar atat de greu pentru tine? Sa incerc sa iti explic cu alte cuvinte?

– Nu ne apucam sa luam date, sa dam poza la politie prin posta!

Mi-am dat seama ca nu am cum sa razbesc cu cele 8 clase de scoala ale lui, asa ca i-am dat pace. Aveam de gand, dupa ce se termina tot circul, sa vorbesc cu directorul de magazin. Dar, ce sa vezi… “sefa” vine intr-o vizita pe la casele magazinului, vede perfect ce se intampla, sta de vorba cu agentul respectiv de paza (desigur, despre cu totul altceva)… Am ramas de-a dreptul stupefiat. Asa ca i-am spus ca facem altcumva- chem eu politia, ca sa rezolve problema, sa vedem cine ce a facut.

– Ne apucam acum sa chemam politia pentru 12.000, cat face un croissant…

– Pai atunci, de ce ma tii aici? pentru 12.000?

– Pai daca vedem ca ai furat, chemam politia.

– Nu, iti zic eu cum facem. Uite acum sun politia.

Vazand totusi ca sunt hotarat sa chem politia, vorbeste cu cineva prin walkie- talkie si intreaba daca mai dureaza mult. Apoi imi zice ca imediat e gata. Peste cateva secunde apare si persoana din spate, cu ambalajul in mana. Mi-l da agentul de paza si isi cere scuze, dar ca m-am plimbat prea mult si eram suspect, mai ales ca aveam ambalajul respectiv in buzunar si ca i-a prins pe altii furand chiar si un pachet de servetele. I-am explicat ca e prea tarziu pentru scuze si ca nu asa se trateaza clientii si poate ar fi bine sa bage la cap chestia asta.

In cazul in care va intrebati… da, am sunat in seara respectiva la OPC, unde mi-a raspuns un robot care mi-a spus ca programul cu publicul este de luni pana vineri, intre orele 9 si 17 si ca “momentan, casuta cu mesaje este plina”.

In orice caz, mi-am propus ca, de acum, sa mai intru si in alte supermarket-uri cu ambalaje in buzunar, sau cu produse cumparate din alta parte, sa vad ce se intampla. Nu de alta, dar mi se pare o tactica de marketing de-a dreptul revolutionara🙂

This entry was posted in ca-n București, nicăieri..., marketing and tagged , . Bookmark the permalink.

9 Responses to “Clientul este rege”… sau nu?!

  1. Olimpicu says:

    Domnu Martinus, stiu ca ai mai auzit chestia asta de zeci de ori pana acum de la mine, dar cititnd acest articol nu ma pot abtine sa-ti spun:
    Bucuresti ti-a trebuit…

  2. ketherius says:

    Hai sa iti fac in ciuda: eu in orice magazin cu sacosele/rucsacul pline de cumparaturi si nu ma intreaba nimeni nimic. Ajung la casa cu un cos cu chestii si doua sacose, dau vanzatoarei sa imi scaneze ce am in cos si ce e sacosele mele nu intereseaza pe nimeni. E adevarat, chestiile scumpe au in ele circuite care activeaza alarma la usa, asa ca nu isi fac griji pentru maruntisuri.

    Ca fapt divers, la Walmart, un individ a pus ochii pe un televizor cu plasma, de circa 900$. S-a dus acasa si si-a tiparit o eticheta identica cu eticheta Walmart, a venit la magazin, a luat televizorul de pe raft si a prezentat la casa eticheta falsa. Politica magazinelor este ca pretul pe care ti-l cer este pretul de pe eticheta; daca au gresit pretul pe eticheta, suporta diferenta. Asa ca omul a platit $9.75 pe televizor si a iesit din magazin. In parcare, s-a schimbat treaba: paza magazinului i-a cerut sa prezinte factura si l-a retinut pana a venit politia. In continuare a fost arestat si trimis in judecata pentru cateva infractiuni.

  3. oake says:

    fain noul aspect al site ului…pacat ca nam mai apucat o ultima bere😦..sper ca esti bine..imi pare rau pt patanie..bine ca no fost mai rau..cu asa dobitoci.Numai bine Vladi.

    Octav

  4. Vladi Martinus says:

    ketherius, intr-un fel mi-ai facut in ciuda. In sensul ca stiu ca si la noi s-ar putea implementa unele sisteme de siguranta in magazine. Doar ca patronii/managerii supermarket-urilor inca nu sunt in stare sa gandeasca pe termen lung (un dispozitiv de securitate bine pus la punct, in perioada sa amortizabila de vreo 5 ani ar costa mai putin decat toate salariile agentilor de paza, in acest timp) si, sincer sa fiu, inca nu au o mentalitate de afaceristi, mentalitatea care ar trebui sa le spuna ca trebuie sa-ti respecti clientii si sa fac tot posibilul ca acestia sa fie cat mai multumiti de fiecare data cand ies din magazinul tau.

  5. Vladi Martinus says:

    Octi, my friend… N-ai idee cat de rau imi pare ca n-am apucat ultima bere. Si, sincer sa fiu, nici nu prea am idee cand mai trec pe la Cluj. Dar cand o sa am drum pe acolo, fac cumva sa nu uit, si iti dau un telefon.
    Numa’ bine!

  6. roxana says:

    da un mail la OPC.
    incredibil, dar astia chiar rezolva treaba. vb serios.
    acu vreo 3 ani un prieten a fost tratat destul de urat (dar nu asa de urat cum te-au trataat pe tine) pe o terasa din herastrau. a dat mail la opc in care a descris situatia. dupa aprox o luna l-au sunat pe mobil, erau aia de la OPC in control la terasa respectiva. cica ‘patronul restaurantului isi cere scuze pentru incidentul neplacut’ si dupa aia patronul si-a cerut scuze personal😉

  7. Vladi Martinus says:

    Multumesc pentru sugestie, roxana. Totusi, scuzele patronului ar valora mai putin decat zero pentru mine. O amenda poate m-ar mai multumi. In orice caz, e problema lor. Eu unul nu o sa mai pasesc in viata mea intr-un magazin Primavara si sper ca i-am convins si pe altii sa nu o faca.

  8. Zuzu says:

    City Mall rulz =))

  9. mda ce sa zic, genialitate de bucurestean get beget. Mi-e scarba de genul asta de atotstiutori. Desi sunt bucuresteanca. Get beget. De-aia a ajuns agent de paza, ca mai mult nu stie. Daca ai pretentii la inteligenta (cel putin in Bucuresti), nu vei avea parte prin mall-uri, garantat.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s