Criza economica: un prilej pentru o (noua) implicare a statelor in economie?

Abia ce am terminat o discutie foarte aprinsa cu fratele meu mai mare despre globalizare, rolul statului in economie (probabil ca va continua si pe blog) si nu pot sa nu expun cateva idei pentru cei ca el, care citesc reviste scrise de diversi economisti (unii foarte pregatiti, altii mai putin) si preiau ideile acestora, fara a-si fi format o opinie proprie citind carti de specialitate.

Ei bine, scumpul meu frate ma intreba daca este sustenabil, din punct de vedere economic, comertul liber, la nivel mondial, data fiind actuala situatie mondiala (SUA in prag de recesiune, UE, pentru prima data dupa 13 ani a suferit o scadere economica, in primul trimestru).

In primul rand, capitalismul- o doctrina economica ce s-a dovedit a fi cea mai potrivita pentru o dezvoltare economica pe termen lung- are la baza principiul liberei concurente, cel al libertatii de intrare pe piata (adica dezvoltarea unei afaceri sau extinderea ei pe alte piete) si al iesirii de pe piata cat mai libere; nu in ultimul rand, un alt principiu important este dreptul de proprietate, inalienabil si inviolabil. Ce rezulta din toate aceste principii…? Desigur, o piata libera. In conditiile libertatii pietei s-au dezvoltat si continua sa se dezvolte, din punct de vedere economic cele mai mari puteri economice ale lumii, sau chiar state mai mici, cum este Romania.

Acum, luand exemplul fratelui meu mai mare, unii vor sustine ca din cauza Capitalismului s-a ajuns in situatia actuala, de “criza” economica si ca gloablizarea, o forma a capitalismului, extinsa la nivel mondial, ar trebui stopata sau cel putin reglementata. Dati-mi voie sa nu fiu de acord.

In primul rand, cred ca este de prisos sa mentionez faptul ca un stat nu se poate dezvolta economic doar in cadrul propriilor granite. Totusi, am s-o fac🙂 . Adam Smith, in celebra lui opera “Avutia Natiunilor: cercetare asupra naturii si cauzelor ei” reflecta printr-un exemplu (deja clasic) foarte simplu beneficiile schimburilor economice intre state. Este vorba de Anglia si Portugalia si schimbul de vin (produs de portughezi) pentru stofa (produsa de englezi). Pe scurt, urmarile acestui schimb sunt specializarea, care duce la o crestere a productivitatii ->posibilitatea practicarii unui pret mai scazut in comparatie cu alte state, pe o piata mondiala-> fiecare stat se specializeaza in fabricarea/ productia unui/mai multor bunuri ->in final, fiecare stat economiseste, cumparand bunul de unde este mai ieftin, atat timp cat costurile productia in cadrul propriilor granite depasesc cel mai mic pret de pe piata.

Al doilea argument, deja popular in randul oamenilor de rand (si, din pacate, si in randul unor oameni ce poarta titulatura de economisti sau analisti economici) este situatia petrolului. Oameni buni, ceea ce se intampla cu petrolul nu are nicio legatura cu Capitalismul sau globalizarea. Dupa cum enuntam mai sus, Capitalismul presupune concurenta libera. Ei bine, atunci cand vine vorba de OPEC, organizatie care detine monopolul petrolului din zona Golfului Persic, se poate vorbi de orice, dar numai de concurenta sau piata libera nu. CU alte cuvinte, OPEC nu permite intrarea altor tari in organizatie, iar pretul este fixat dupa voia lor, nu dupa conditiile pietei (cu alte cuvinte, atunci cand cantitatea de petrol ceruta creste simtitor, in loc sa sporeasca productia de petrol, OPEC prefera sa creasca pretul). Mai mult decat atat, OPEC are garantata imunitate legala (!), deci nu poate fi data in judecata, in concordanta cu legile antitrust. In concluzie, nu capitalsimul, si nici gloablizarea nu sunt de vina pentru aceasta situatie, ci tocmai lipsa lor.

Al treilea argument: este o alta vorba devenita clasica: “Bogatii devin tot mai bogati, iar saracii tot mai saraci”. Uneori ma face sa rad. Va spun si de ce: pe orice statisitici economice va uitati, puteti vedea ca nivelul veniturilor a crescut in randul TUTUROR categoriilor de populatie (vezi Stephen Moore si Julian Simon- It’s getting better all the time: 100 greatest trends of last 100 years). Mai mult decat atat, in cartea lui Johan Norberg, “In Defense of Global Capitalism”, sunt prezentate cateva statistici in ceea ce priveste cresterea destul de ridicata a nivelului de trai in tarile din Africa sau Asia care au inceput sa adopte principiile liberale ale capitalismului.

Inca un motiv pentru care nu sunt de acord cu acest argument este acela ca cei mai multi sustinatori ai sai au luat ca etalon pentru a defini pragul saraciei un anumit venit. Desigur, cei care au calatorit prin alte tari (si nu numai ei) stiu ca preturile la un anumit produs sau serviciu difera de la un stat la altul.

Iar daca vorbim despre tarile din Africa (cele mai sarace), din nou s-au incalcat niste principii ale globalizarii, in ceea ce priveste relatiile dintre UE si aceste state. De ce? Va recomand din nou, cartea lui Johan Norberg de care vorbeam mai sus, capitolul intitulat “the White Man’s Shame”, ca sa vedeti cum, din nou, Uniunea Europeana, in incercarea de a-si proteja agricultura, desi sustine globalizarea si schimburile economice la nivel mondial, si-a inchis granitele atunci cand vine vorba de agricultura, preferand sa subventioneze cu miliarde de euro agricultura franceza, italiana, sau germana. Si toate acestea pentru a cumpara produse pe care le-ar putea cumpara de la statele africane, la un pret mult mai mare decat cel al pietei, in conditii normale de functionare sau decat al produselor agricole din Africa. Needless to say… ghiciti cine plateste pretul mai mare (de doua ori- o data prin plata subventiei si inca o data prin plata diferentei de pret)…? Da, ati ghicit raspunsul!😉

Un alt argument folosit de simpatizantii miscarii anti- globalizare sau pro- implicarea statelor in economia globala este propagarea crizelor la nivel mondial, cum este cea actuala. Hmmm… Daca relatiile economice la nivel global ar reflecta principiile capitalismului, luand in calcul principiul avantajului comparativ, enuntat de David Ricardo, am vedea ca diverse bunuri ar fi cumparate din diverse state, ceea ce ar duce la o dependenta redusa a statelor, unul fata de altul. Din pacate, ce-i drept, o mare parte din relatiile economice ale UE se desfasoara cu SUA si de aceea efectele crizei din SUA se simt si la nivel european. Totusi, raman sceptic in ceea ce priveste aceasta propagare a crizelor economice: Romania a avut o crestere economica SEMESTRIALA de 8, 6 % (!), si se anunta un an foarte bun pentru agricultura, deci mai este loc destul de crestere, pana la sfarsitul anului. TInd sa cred ca Romania a fost “ocolita” de criza economica datorita faptului ca, spre deosebire de economiile occidentale (bazate, in mare parte, pe consum), la noi se investeste foarte mult- pe primul semestru, investitiile straine directe s-au ridicat la 5 miliarde de euro. Sincer, cred ca Ionut Popescu are o mare parte din merit pentru aceasta realizare, el fiind cel care a implementat sistemul cotei unice de impozitare, care a atras multi investitori straini.

Ar trebui statele/ autoritatile guvernamentale/ inter-guvernamentale sa intervina pentru echilibrarea economiei/ evitarea crizelor? Dupa cum arata si marele economist clasic, Ludwig Von Mises, in cartea sa intitulata “Capitalismul si dusmanii sai”, in demonstrarea esecul economiei planificate, de fiecare data cand statul incearca sa echilibreze un anumit domeniu, se dezechilibreaza alt(e) domeniu(domenii). Din cate am vazut, de fiecare data cand un guvern sau o autoritate inter-guvernamentala s-a implicat in economie, a iesit prost. Deci, statul NU ar trebui sa se implice in economie. Singurul rol ar trebui sa fie acela de a crea un cadru legal optim pentru desfasurarea activitatii economice (asigurarea dreptului la proprietate, implementarea de legi antitrust, etc.).

This entry was posted in economie, politică and tagged , , , , . Bookmark the permalink.

20 Responses to Criza economica: un prilej pentru o (noua) implicare a statelor in economie?

  1. ketherius says:

    Nu-s de acord cu parerea ta despre OPEC. Acele tari sunt proprietarele petrolului. Punct. Ceea ce zici tu s-ar traduce prin socialism: tu ai petrol, eu vreau petrol, da-mi-l ieftin, ca asa e frumos. Nu ii impiedica nimeni pe americani sa le vanda computere sau utilaje petroliere la preturi la fel de exagerate ca si pretul petrolului arab, nu?

  2. ketherius says:

    Si am uitat de monopol: in SUA nu mai este piata libera de ceva timp. Sunt atat de multe patente si procese legate de patente, incat multi prefera sa nu produca ceva, decat sa fie dati in judecata.

    Cel mai elocvent exemplu este cel al firmei de medicamente care a patentat o gena din geomul uman. Acea gena e legata de cateva boli si nimeni nu are voie sa faca cercetari pentru a vindeca bolile, in afara de firma care a patentat. De aici rezulta preturi exorbitante pentru medicamente. Ti se pare economie libera?

    Alt exemplu il reprezinta sistemul de lobby si efectele sale monopoliste. Desi firmele de petrol din SUA au raportat profit de 10 miliarde de dolari in primul trimestru, candidatul republican la presedentia SUA a promis reduceri fiscale de 4 miliarde. Reduceri fiscale pentru firme atat de profitabile? Ti se pare in concordanta cu teoriile economice ale capitalismului?

    In final, tinand cont ca globalizare inseamna – de cele mai multe ori – americanii cumpara ieftin si vand scump si “daca nu cumperi, te spun lu’ Bush”, pledoaria ta pentru globalizare suna a “hai sa le dam banii nostri corporatiilor americane”.

    Nu pretind ca inteleg economia si regulile ei, dar asa se vede treaba de la nivelul strazii pe continentul asta.

  3. Vladi Martinus says:

    Ketherius, in primul rand, legat de OPEC: nu e vorba de socialsim, ci de un cartel al OPEC, care ingradeste concurenta libera pe piata. Din cautarile mele am aflat ca OPEC beneficiaza de protectie legala fata de actul Sherman antitrust si, deci, o mare cantitate de petrol se afla in mana catorva state (a se citi state, si nu oameni de afaceri). Desigur, in aceste conditii statele respective pot impune orice pret pe piata. Ce mi s-a parut interesant este faptul ca SUA (congresul american, mai exact) a avut ocazia in 2005 sa ridice aceasta imunitate a OPEC si nu a facut-o. Asta ma pune din nou pe ganduri, in ceea ce priveste unele interese in ceea ce priveste petrolul, alaturi de faptul ca motoarele hibride sau ecologice au fost gandite de mult timp, dar am senzatia ca exista interese ca petrolul sa fie inca utilizat. Nu blamez OPEC pentru ca incearca sa se protejeze, mai ales ca organizatia a luat nastere ca urmare a interzicerii importului de petrol din partea SUA, in anii ’70. Doar ca mi s-ar parea normal sa respecte aceleasi reguli ca toti jucatorii (a se citi actorii economici) de pe piata mondiala.
    In ceea ce priveste situatia economica din SUA, mi-au spus-o si profesori americani de economie distinsi ca SUA se indreapta din ce in ce mai mult catre socialism, din punct de vedere economic. Din cate stiu eu- poate ma insel- la nivelul UE patentarea este permisa atat timp cat nu este vorba de un bun utilizat de o mare parte din populatie. Totusi, mi se pare normal ca firma respectiva sa aiba patent pe gena respectiva, din moment ce ei au realizat cercetarea si, deci au investit o gramada de bani si timp. Dupa mine, tocmai asta face o piata sa fie libera: existenta patentelor, deci a dreptului de proprietate (materiala sau intelectuala).
    Legat de lobby si reducerile fiscale… aici este vorba de interventia statului in economie si NU sunt de acord cu asa ceva. Citeam acum vreo 2 ani o carte, “The Flat Tax” de R. Hall si A. Rabushka in care autorii aratau cum se cheltuie miliarde de dolari pe activitati de lobby, bani care ar putea fi folositi in cu totul alte scopuri. Desigur, ei sustineau- si le impartasesc punctul de vedere- ca in conditiile unei cote unice de impozit nu ar mai exista aceste reduceri fiscale pentru marile companii, iar banii cheltuiti cu activitatile de lobby ar putea merge in activitati productive. Deci nu, nu este in concordanta cu teoriile economice ale capitalismului.
    Cat despre “americanii cumpara ieftin si vand scump” este vorba de una din metodele de a face profit: eu cumpar de la tine un produs, si il vadn mai departe, la un pret mai ridicat, ca sa fac si eu un profit. Este cat se poate de normal, si toata lumea practica sa ceva, nu doar americanii. Am o intrebare: Ai fost vreodata obligat sa cumperi un produs de la americani…? Gandeste-te putin, dupa ce iti dai raspunsul. Dupa cum am spus, teoria avantajului comparativ enuntata de Ricardo ne duce la concluzia ca atunci cand cumparam ceva, cumparam, fie de unde este mai ieftin, fie de unde consideram (noi insine, in calitate de cumparatori) ca raportul pret/ calitate este mai bun.
    Din pacate ai inteles total gresit fenomenul globalizarii.
    Inca ceva: nu am pretins ca globalizarea si capitalismul nu au niciun cusur. Doar ca beneficiile sunt cu MULT mai mari si mai evidente decat dezanatajele.

  4. ketherius says:

    Da, am fost pus in situatia de a fi obligat sa cumpar un produs american, dar nu in Europa. Adica si in Europa, dar mai ales aici.

    Despre OPEC, raman la parerea mea: petrolul e pe teritoriul lor, asa ca il vand cu cat vor ei. Iar pretul mare de azi se datoreaza speculantilor, nu producatorilor. Si cine speculeaza? OPEC? Nu, firmele care-l distribuie. In ce tara sunt cele mai multe si mai mari companii petroliere?

    Iar globalizarea, da, este un fenomen pozitiv. Dar este pozitiv atat timp cat nu este sinonim cu americanizare. Din pacate, daca pui pe o lista primele 50-100 de firme multinationale si/sau transcontinentale, o sa observi ceva foarte interesant: cea mai mare parte sunt americane sau apartin unor firme americane sau sunt create cu capital american.

  5. Vladi Martinus says:

    Cu OPEC-ul ne-am cam pus de acord, in mare parte🙂
    Dar, din nou, nu sunt de acord ca globalizare inseamna americanizare. Sau, daca prin americanizare, intelegi faptul ca majoritatea angajatilor Microsoft sunt romani, atunci sa tot fie americanizare din partea mea🙂
    Totusi, acele multinationale nu detin asa mare parte din totalul afacerilor. Din nou, il mentionez pe Norberg si “In Defense of Global Capitalism” (daca ai ocazia, iti recomand cu toata caldura sa o citesti): in cartea respectiva exista si niste statistici care contrazic o alta vorba celebra a simpatizantilor “miscarii anti- globalizare”, si anume ca multinationalele au acaparat intreaga economie- in ultimele decenii, au aparut foarte multe IMM-uri la nivel mondial, iar ponderea corporatiilor multinationale in economia mondiala nu doar ca nu a crescut, ci chiar a scazut. Motivul? Inlesnirea intrarii pe piata a intreprinzatorilor, o alta masura ce se pliaza pe principiile capitalismului.

  6. ketherius says:

    Marimea unei firme se masoara in capital, nu in numar de angajati. E simplist spus, dar cred ca nu ma insel. Si o companie care are o cifra de afaceri de 35 de miliarde/an cantareste mai mult decat 34999 IMM-uri cu cifra de afaceri de un milion. Esti de acord? Atunci statisticile se vad in alta lumina…

  7. Vladi Martinus says:

    Ketherhius, nu prea am inteles unde bati.
    In orice caz, daca incercai sa imi spui ca o companie este considerata IMM doar dupa cifra de afaceri, pot sa-ti spun ca te inseli amarnic: o companie este incadrata la categoria IMM atat dupa numarul de angajati, cat si dupa cifra de afaceri.
    Si nu, o companie cu o cifra de afaceri de 35 de miliarde nu cantareste mai mult decat 34999 de IMM-uri cu cifra de afaceri de un milion. Cel putin, nu atat timp cat corporatia (cred ca la asta te referi) nu benficiaza de vreun avantaj legal/ fiscal din partea statului. Pentru ca tocmai existenta celor 34999 de IMM-uri ne dau noua libertatea sa alegem cu care dintre cele 35.000 de firme (IMM-urile plus corporatia) vrem sa avem relatii economice.

  8. ketherius says:

    Devine prea complex pentru mine🙂

  9. Vladi Martinus says:

    🙂
    sa stii, vazand mail-ul care sa imi spuna ca am primit o noua replica de la tine, ma chiar gandeam: “what now?”🙂
    Imi pare rau ca am ajuns cu discutia in stadiul in care sa spui ca e prea complex pentru tine. Sincer, chiar imi face placere sa port discutii pe blog. Dupa cum am mai spus-o, acesta este scopul blog-ului de fata. Oricum, esti cam singurul cu care port discutii, in mod constant, din cate vad. Altii fie nu au o parere, fie le e “nu-stiu-cum” sa lase comentarii pe blog.
    Tinand cont ca lumea asta nu e asa mare pe cat pare, poate o sa avem vreodata ocazia sa stam la povesti, undeva la vreo terasa, in tmp ce bem o bere/ un suc. Cu mentiunea ca berea trebuie sa fie romaneasca, nu americana (e net superioara la gust si chiar si calitate, a noastra)🙂

  10. ketherius says:

    Te anunt cand vin in Romania🙂

  11. Vladi Martinus says:

    later edit:
    ca tot vorbeam de pragul de saracie si cum este el masurat… ei bine, banca Mondiala a stabilit ca prag al saraciei un venit de 1,25 de dolari pe zi (la nivel mondial! cum este posibil, nu ma intrebati🙂 ). M-am distrat citind un articol din Capital (”numarul de saraci din lume, din ce in ce mai mic”)care prelua niste statistici ce arata ca, fata de 1981, in 2005 ponderea populatiei sarace a scazut cu jumatate (de la 52 % la 26 %). Si, ca sa vezi… Banca Mondiala este de acord cu aceste statistici, dar “in ciuda faptului ca cei 500 de milioane de oameni au iesit de sub pragul de 1,25 $ pe zi, acestia sunt in continuare saraci.” Cu alte cuvinte, pragul de saracie instituit de insasi aceasta organizatie nu este, de fapt, un prag veridic🙂

  12. rarescraciu says:

    stiu ca nu are legatura cu subiectul discutiei voastre, dar sursa cresterii PIB-ului nu sunt intr-o asa de mare masura investitiile. din cate am observat e o crestere bazata mai mult pe consum, care consum se bazeaza destul de mult pe indatorare ( de unde si deficitul de cont curent de vreo 14% ). oricum, prea sanatoasa nu e cresterea asta.

  13. Vladi Martinus says:

    Rares, give me a break cu texte gen “crestere nesanatoasa”- asa au zis-o si altii in anii anteriori si, totusi, continua sa existe crestere ecenomica. Cat despre deficitul de cont curent, din ce am citit, se afla in scadere fata de anul trecut.
    Poate imi si explici ce intelegi prin crestere “nesanatoasa”

  14. rarescraciu says:

    o crestere nesanatoasa inseamna ca o buna parte din PIB este datorata consumului ( care vine si din import, poate mai mult din import) bazat pe indatorare si o crestere a salariilor peste nivelul de productivitate. o crestere sanatoasa ar insemna ca banii din economie sa fie indreptati spre investitii care vor asigura o crestere economica viitoare.
    stabilitatea leului depinde de investitiile strainilor. aceste investitii nu vor mai veni daca Romania nu ofera rentabilitate pe termen lung acestor investitii.

    e o discutie destul de complicata care din pacate nu poate fi purtata pe blog pt. ca necesita mult prea mult timp.

  15. Vladi Martinus says:

    nu e lunga discutia. rares. E foarte simplu- urmareste calculul urmator: PIB= suma tuturor valorilor adaugate a bunurilor si serviciilor produse si prestate in cadrul economic al unui stat, in decursul unui an; pentru a putea vinde bunuri/ presta servicii la un pret mai mare, este nevoie de investitii (pentru a oferi o calitate mai buna produselor/ serviciilor). De aici rezulta ca o crestere economica este rezultatul cresterii investitiilor.
    Inca ceva: ce intelegi tu prin “rentabilitatea pe termen lung a investitiilor” sau “investitii care vor asigura o crestere economica viitoare”?
    Tot ce pot spune este ca in cea mai recenta editie online a revistei “Capital” (01.09.2008), am citit ca pe primele doua trimestre s-a inregistrat o crestere economica “nesanatoasa” de 9,1 %. Mai mult decat atat, in cadrul aceleiasi editii a revistei s-au preluat din nou date publicate de INS care arata- pe langa cele 5 miliarde de euro ISD “nesantoase” si “nerentabile” o crestere cu peste 31% a investitiilor “nesanatoase” si “nerentabile” in economia nationala, pe primul semestru al acestui an. Aceste investitii s-au realizat (in ordinea marimii procentuale) in ramurile “neproductive” si “nerentabile” pe termen lung” cum ar fi: “industrie; constructii; comertul cu ridicata si amanuntul, repararea autovehiculelor, motocicletelor si a bunurilor personale; transport, depozitare si comunicatii; administratie publica” (sursa: INS, preluat de Capital).

  16. zoli says:

    Banuiesc ca te-ai intalnit deja cu acest articol:
    http://www.cato.org/pubs/regulation/regv27n1/v27n1-1.pdf

    Dar orice altceva de la Adelman, confirma.

  17. rarescraciu says:

    au americanii o expresie ” you’re putting words in my mouth ”
    nu am zis ca ISD-urile sunt nesanatoase. cu toate ca multe au intrat in deschiderea de hypermarketuri si mall-uri ( adica sa in sprijinul consusmului).
    sincer sa fiu nu prea inteleg rationamentul tau referitor la componentele PIB-ului. eu stiu o ecuatie care zice cam asa
    PIB=consum + investitii + exporturi – importuri.
    PIB-ul are un potential de crestere (crestere care nu provoaca inflatie) undeva pe la 6% din cate am inteles.

    oricum imi reafirm parerea ca e o discutie mult pre lunga si prea complicata pentru a fi purtata pe blog. despre politica si alte chestii se poate dar astea-s chestii mult prea tehnice.
    asa ca urmatoarea replica pe care ti-o dau referitoare la acest subiect va fi eventual la o bere.

  18. Vladi Martinus says:

    @zoli
    Excelent artciol. Desi o mare parte din continutul articolului imi este cunoscuta din alte articole sau capitole de carti pe aceasta tema, recunosc ca e prima data cand il citesc🙂 multumesc pentru link!
    @Rares
    rationamentul meu legat de formarea PIB-ului este cam acelasi ca ecuatia pe care ai zis-o tu. Doar ca, spre deosebire de varianta ta, eu am incercat sa evidentiez legatura dintre investitii si consum. Cu alte cuvinte (si am senzatia ca esti de acord cu mine) in Romania se consuma din ceea ce s-a investit, nu peste.

  19. Florin says:

    Măi băieţaş tu ai făcut economie cu femeia de servici sau ai citit o carte şi eşti expert ?

    1.Capitalismul nu e o doctrină e un sistem economic.
    2.Avem 3 sisteme economice cunoscute – piaţă liberă (capitalism) care presupune eliminarea totală a statului din economie,economie mixtă – statul intervine în economie prin reglementări şi chiar deţine factori de producţie şi al treilea şistem economic e economia de comanda în care statul este la propriu economia.

    Ia ghiceşte tu mătăluţă care din sistemele astea le folosim noi?

    Criza actuală a fost cauzată de lipsa reglementărilor statului în domniul financiar,bula imobiliară şi creditele cu buletinul au fost printre cele mai dăunătoare.Şi ca regulă de aur din punct de vedere politic stânga nu poate cauza crize,doar poate încetini economia, declanşarea crizelor e treaba dreptei prin reducerea reglementărilor sau stimularea incorectă a unor domenii – bula imobiliară trebuia să fi fost prevenită.

  20. In prmul rand, nu sunt “baietasul” tau sau al altcuiva. Nu te cunosc, cu atat mai putin m-am “tras de bracinar/sireturi” cu tine.
    1. Da, este un sistem economic, dar, ca orice sistem economic. Pentru ca nu am auzit de teoria/doctrina din care sa se fi nascut acest sistem POLITICO-ECONOMIC(pentru cultura ta generala- desavarsita cu altcineva decat femeia de servici, presupun), am folosit aceasta “licenta”. Imi cer scuze pentru greseala si promit ca n-o sa se mai intample (sic).
    2. Ma intreb cu cine ai facut tu economie de ai auzit de al 3-lea sistem economic (“mixt”, cum il numesti). Exista capitalism- care poate fi caracterizat de o libertate totala a pietei si lipsa statului din economie- cunoscut si ca LIBERTARIANISM- si mai exista INTERVENTIONISM (prietenii tai de stanga il numesc “capitalism” simplu, pentru ca ei considera ca aceasta este “starea naturala” a capitalismului, tu il confunzi cu “economia mixta”), caracterizat prin interventia partiala a statului in economie (acolo unde exista libertatea preturilor, libertatea oamenilor, dreptul de proprietate si o presupusa libertate a pietei- de fapt, statul detine anumite companii in sectoare asa-zise strategice si isi mai “baga nasul” prin afaceri cu mediul privat, din cand in cand).
    Al doilea sistem economic (cunoscut de mine si alti inculti, care nu am facut economie cu Ben Bernake sau Jean-Claude Trichet, ca tine) este Totalitarismul sau “economia de comando”… aaa “de comanda”, asa cum o numesti tu, in care statul este si “regizor” si “actor” in economie (noi, astia inculti, spunem ca este si supraveghetor al pietei si agent economic, in acelasi timp).
    NU exista a 3-a cale, opreste-te din a citi romanele lui Naomi Klein si incearca o lectura mai serioasa. Uite, poti incepe cu Michel Didier, care are si teme macroeconomice in operele lui.
    Ia ghiceste TU pe care dintre cele de mai sus le folosim noi (apropos, daca tot vrei sa pari inteligent, foloseste corect limba romana: se spune corect “Ia ghiceşte tu mătăluţă PE care din sistemele astea le folosim noi”).
    Cat despre lipsa reglementarilor statului, iti propun sa te muti in China sau Rusia, unde statului ii cam place sa reglementeze economia- sunt convins ca iti va place acolo…
    Pana atunci, mai incearca si altceva decat Naomi Klein sau filosofi “de stanga” si poate iti vei da seama de la ce a pornit, de fapt bula imobiliara.
    In fine, ca sa spulberam, totusi, misterul iti voi spune si cine sunt “femeile de servici” cu care am studiat eu economia. Primul se numeste conf. dr. Mircea Maniu si mi-a predat macroeconomia, iar al doilea este conf. dr. Radu Nechita (conduce si un institut, numit CISED-gasesti link la blogroll), cu care am studiat microeconomia. Ambii predau la catedra de economie din cadrul Facultatii de Studii Europene, UBB Cluj-Napoca. Iti recomand cu caldura, cand ai timp, sa participi la unul din cursuri si sa pui in discutie problemele arzatoare de mai sus. Participarea la cursurile lor este libera si participantii sunt incurajati sa isi exprime liber ideile.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s