era inceputul lunii octombrie, eu eram abia venit din SUA (dupa ce m-am petrecut cu prietenii mei o saptamana, la Sibiu), si stiam doar ca urmeaza sa stau cu inca 4 oameni in camera, la camin.
Buun… am urcat la etajul 7, am incercat sa descui usa, si cheia nu mergea. M-am gandit ca poate am gresit usa. Mi-a deschis cineva pana la urma, si au fost toti surprinsi sa ma vada- ei credeau ca vor sta doar 4 in camera. Norocul meu a fost ca unul dintre colegii de camera era Codrin (a.k.a. Cumatru, El Cumetro, der Kumeter, le Cumetre) care era cel mai prietenos cu mine in primele zile. Ma simteam oarecum in plus, mai ales ca mi se parea suspect ca au schimbat yala de la usa. Nu mai zic de povestea cu bicicleta
TImpul a trecut, am inceput sa ne intelegem mai bine si am realizat ca, de fapt, am avut un mare noroc sa stau cu acesti oameni, unul si unul, in camera.
O sa incep cu Emilash (a.k.a. Emilucu, a.k.a. Emilush
)- emilash, un baiat foarte bun, cu care povesteam foarte mult la inceput- parea a fi, pe atunci, singurul care ma accepta. Pe langa asta, a fost si un om cu care am putut discuta si chestii mai private si asta m-a ajutat sa trec peste unele probleme personale. Nu o sa uit niciodata cum rodea prosopul lui Olimpicu’ cand se juca la calculator, nu o sa uit noptile pierdute jucand FIFA cu el (de fapt, cum ma batea la FIFA
), faptul ca a venit cu ideea ca toti 4 colegii sa-mi ia cadou de ziua mea (cred), desi ma stiau abia de doua saptamani. Si nu, daca citesti blog-ul, nu am uitat nici de pariul ala cu 4 sticle PET de bere
din pacate, ne-a parasit dupa un semestru si s-a dus acolo unde ii e oricui mai bine- cu iubita lui, intr-o garsoniera.
Cumatru’… ar fi atat de multe de zis… un om care te face sa razi si cand glumeste, si cand vorbeste serios. De departe cel mai smecher atunci cand vine vorba de tot felul de farse facute colegilor (ghinionul lui a fost ca pana la urma tot noi am reusit sa-l “turnam” mai calumea- a se vedea pozele de pe hi5
). Un om de multe ori impulsiv, mai ales cand bea in exces, cand are si chef de scandal, de obicei. Iresponsabil? Poate… dar pana la urma cine sunt eu sa-l judec? Eu ma bucur nespus ca am reusit sa-l ajut intr-o chestiune foarte importanta si nu o sa uit niciodata ce baiat bun a fost cand mi-a luat bilet la meciul CFR- Rapid (nu aveam bani sa-mi iau), desi insistasem sa nu imi cumpere bilet. In plus, cred ca denumirile precum “la porcul tepos” sau “la trei arici” o sa-mi ramana mult timp intiparite in minte – colegii stiu de ce
. Probabil nici “rachetele” gen Hiroshima sau Nagasaki nu le vom uita vreunul
))))
p.s. Cumatru’, cand te simti pregatit, te incing iar la un FIFA!
Olimpicu’…. aveam impresia la inceput ca e un manelist cu tot felul de fite
Mi-am dat seama ca, de fapt e un om cu care poti discuta multe, are cunostinte vaste in multe domenii si chiar ii place sa converseze. Si totusi, cand vine vorba de misto-uri, sincer o zic, nu cred ca-l intrece nimeni
Ce am bucura cel mai mult la faptul ca l-am cunoscut pe Olimpicu’ este ca m-a ajutat foarte mult sa-mi dezvolt abilitati de conversatii polemice (nu e singurul care intra in polemici, de fapt cam in fiecare zi se nasc cel putin vreo 3-4 polemici in camera- nu degeaba sta pe usa lipit un afis cu “la noi nu exista discutii, ele sunt polemici”), fiindca are un stil aparte de a ploemiza si e foarte inteligent si chiar perversm uneori. Si totusi, faptul ca am polemizat pe unele teme si chiar daca uneori polemicile au deviat spre atacuri la persoana, nu a stricat prietenia dintre noi. Cat de tare m-am distrat cu Olimpicu’ citind mesajele de pe grupul anului lui… nu mai vorbescd e faptul ca o sa-mi lipseasca mult in calitate de partener de sala, in special ca nu o sa mai am cu cine sa rad de personaje gen “Rambo”
)).
Flavius (cunoscut si sub pseudonimul “hai, ma, ai pus tastatura sa te incing la un FIFA?”
)- sunt atatea de spus… Flavius este un om deosebit, privit din toate punctele de vedere. Ca toti artistii, este genial in ceea ce face. Ma refer, aici, desigur, la pasiunea lui nemarginita pentru tobe (vreau sa le multumesc, pe aceasta cale, colegilor de trupa, care i-au luat cadou de ziua lui un pad pentru a bate pe el, si nu ma mai loveste pe mine cu betele, imaginandu-si ca umerii sau spatele meu sunt cinelele
) dar, mai ales, la momentele, foarte haioase, pentru mine, cand isi pune castile pe urechi, isi da drumul la vreo piesa in winamp sau pe youtube si incepe sa bata ca nebunul in pad sau chiar in aer, si il vad cum devine rosu de oboseala, dupa vreo 2 piese
Flavius este genul de persoana atat de buna la suflet, care te face sa vrei sa-l ajuti de fiecare data cand are probleme, fara sa-ti ceara ajutorul. Am avut intotdeauna un fel “mai special” de a ne “alinta” (din pacate nu pot sa scriu cuvintele aici
)
Nu o sa uit, Flavius, meciurile noastre de FIFA, care mai de care mai spectaculos; nu o sa uit noptile pierdute prin Fire, cand ne beam mintile si veneam la 5 dimineata acasa, dupa ce crapam de ras prin club
in mod sigur nu o sa uit… fac o pauza ca sa-mi revin din lacrimat… nu o sa uit conversatiile tale de pe mess cu “cuteanca” sau “forpincess”, cand radeam atat de tare incat nu ma mai puteam opri
)) nu o sa uit, insa, nici serile in care ma uitam la tine si imi venea mie sa plang cand te vedeam cat esti de trist si suparat. Nu o sa uit nici serile in care imi propuneai sa dorm cu tine in pat, ca un adevarat cuplu
Sa nu uiti ca, de fiecare data cand ai vreo problema sau te simti singur, exista o persoana cu care poti vorbi deschis despre absolut orice, gata sa iti sara in ajutor
Sper sa iti gasesti, in sfarsit, dragostea, in fata care o sa vina in Romania la vara, si sa iti indeplinesti visul si sa ajungi acolo unde visezi, ca si artist.
p.s. cand o sa aveti vreun concert la Bucuresti, eu o sa fac tot posibilul sa fiu acolo (nu uita sa-mi rezervi un loc la loja VIP-urilor
)
p.p.s sper ca esti pregatit de un FIFA, dupa ce citesti articolul
au ramas atat de multe dupa doar un an petrecut cu acesti oameni… nopti de “circ” (“circ, dom’le”
), nopti in care nu dormeam pana la 4 fiindca radeam unul de altul si nu ne mai opream din vorbit; campionate de FIFA; zeci (poate chiar sute) de litri de bere bauti impreuna (si urmeaza partea “grea”, dupa ce ne terminam fiecare licenta
); seri petrecute in fata televizorului, razand copios la emisiuni gen “test de fidelitate” sau “Interzis”
…. mult prea multe ca sa le pot enumera pe toate aici.
Nu voi uita nimic din taoate acestea…. Va indragesc mult de tot pe toti si imi pare atat de rau ca v-am cunoscut atat de tarziu… Dar, “vorba aia”
n-or intra zilele-n sac si ne vom mai intalni noi (ar trebui sa organizam si noi intlaniri de 10, 20… de ani
). In plus, mai avem totusi aproape doua luni de convietuire, si stiu ca acestea o sa fie cele mai faine, chiar daca o sa fie cele mai stresante.


mulțumesc celor care și-au exprimat părerea: